Ștefan Răzvan

Ștefan Răzvan – Domn al Principatului Moldovei (apr. 1595-dec. 1595)

„𝐼̂𝑛 𝑑𝑟𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑐𝑒 𝑚𝑒𝑟𝑔𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑆𝑢𝑐𝑒𝑎𝑣𝑎 𝑙𝑎 𝐵𝑎𝑖𝑎 𝑠̧𝑖 𝑝𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑎𝑠𝑡𝑎̆𝑧𝑖 𝑠𝑒 𝑎𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑠̧𝑖 𝑠𝑒 𝑝𝑜𝑚𝑒𝑛𝑒𝑠̧𝑡𝑒 𝑚𝑜𝑣𝑖𝑙𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝑅𝑎̆𝑧𝑣𝑎𝑛 𝑉𝑜𝑑𝑎̆, 𝑙𝑜𝑐 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑧𝑎𝑐, 𝑛𝑒𝑢𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑝𝑜𝑟, 𝑜𝑎𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑣𝑖𝑡𝑒𝑎𝑧𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑜𝑚𝑛. 𝐴𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑙𝑖𝑡𝑎̆ 𝑚𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑎𝑣𝑢 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑏𝑎̆𝑟𝑏𝑎𝑡 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑚𝑒𝑟𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑎̆𝑢 𝑠̧𝑖 𝑛𝑜𝑟𝑜𝑐𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑖̂𝑙 𝑖̂𝑛𝑎̆𝑙𝑡̧𝑎𝑠𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑢𝑙𝑏𝑒𝑟𝑒 𝑝𝑒 𝑡𝑟𝑜𝑛𝑢𝑙 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑠𝑎𝑙𝑒. 𝑁𝑎̆𝑠𝑐𝑢𝑡 𝑡̧𝑖𝑔𝑎𝑛, 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑛𝑒𝑎𝑚 𝑜𝑠𝑎̂𝑛𝑑𝑖𝑡 𝑑𝑒 𝑣𝑒𝑎𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑙𝑎 𝑟𝑜𝑏𝑖𝑒, 𝑒𝑙 𝑓𝑢 𝑖̂𝑛𝑐𝑎̆ 𝑜 𝑑𝑜𝑣𝑎𝑑𝑎̆ 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑛𝑖𝑐𝑎̆ 𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑜𝑐ℎ𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑑𝑒�𝑛𝑡̧𝑖𝑖 𝑛𝑢 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑝𝑜𝑝𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑠𝑒 𝑠̧𝑖 𝑝𝑜𝑝𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑜𝑠𝑎̂𝑛𝑑𝑖𝑡𝑒, 𝑐𝑎̆ 𝑒𝑎 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑎̂𝑛𝑑𝑒𝑠̧𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑜𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑑𝑢𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑎𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑡𝑜𝑡̧𝑖 𝑜𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖𝑖, 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑜𝑠𝑒𝑏𝑖𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑛𝑎𝑡̧𝑖𝑒 𝑠̧𝑖 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎̆, 𝑝𝑢𝑖𝑛𝑑 𝑝𝑒 𝑓𝑟𝑢𝑛𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎̆𝑟𝑢𝑖 𝑝𝑒𝑐𝑒𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑢𝑚𝑛𝑒𝑧𝑒𝑖𝑟𝑒𝑖 𝑠̧𝑖 𝑑𝑒𝑐𝑙𝑎𝑟𝑎̂𝑛𝑑𝑢-𝑙 𝑐𝑢 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒𝑜𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑎̆ 𝑐𝑎 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑎̆ 𝑜𝑚𝑒𝑛𝑖𝑟𝑒𝑎, 𝑖̂𝑛 𝑙𝑖𝑏𝑒𝑟𝑡𝑎𝑡𝑒, 𝑙𝑎 𝑒𝑔𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒, 𝑙𝑎 𝑣𝑖𝑟𝑡𝑢𝑡𝑒 𝑠̧𝑖 𝑙𝑎 𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟.” (N. Bălcescu, „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, Ed. Junimea, Iaşi, 1988).

Ștefan Răzvan a marcat istoria Moldovei aflată la sfârșit de secol al XVI-lea, devenind domnitor al Moldovei în perioada aprilie-decembrie a anului 1595. Aceste referințe istoriografice au fost consemnate de către cronicarul Miron Costin în „Letopisețul Ţării Moldovei”, precum și de o serie de alți cronicari, istorici şi scriitori. Despre Ștefan Răzvan aflăm că intră încă de tânăr ca soldat în armata polonă, considerată la acea vreme armata cu cea mai puternică cavalerie din Europa. El deprinde meșteșugul armelor, dovedind curaj și iscusință pe câmpul de luptă, astfel că Ștefan Báthory, craiul Poloniei, îl avansează de la simplu soldat la cele mai înalte trepte militare în anii de război ai polonilor cu muscalii.

În Moldova, domnia lui Aron Vodă, poreclit „Cel Cumplit”, devenea tot mai apăsătoare prin vasalitatea față de turci și taxele tot mai mari pe care le impunea populației. Cronicile spun că Aron Vodă prăda țara, că agenții care strângeau dările erau însoțiți de turci și în cele din urmă a dat ordin „să se ia de la tot omul câte un bou iar pentru cei care nu aveau să se ia de la alții”. Cu toate că se alăturase alianței creștine din care făcea parte Mihai Viteazul, Aron Vodă rămâne de partea polonilor pentru a fi protejat ca domnitor la Înalta Poartă.

Pentru întărirea armatei pe fondul unor puternice rivalități dintre cele două mari familii de boieri, Lăpușnenii şi Movileștii, precum şi al nemulţumirii țăranilor, dar şi amenințărilor din afara granițelor, era nevoie de un om puternic și credincios, astfel că, în 1593, Răzvan este numit hatman, conducător al armatei din Moldova. Acesta, în calitate de conducător al oștilor, bun militar și cunoscător al mai multor limbi, îndeplinește misiuni militare și diplomatice între Moldova, Transilvania și Țara Românească. El conduce campania anti-otomană a Moldovei, devenind foarte popular în rândul soldaților. Pe fondul nemulțumirii populației și a aliaților săi față de domnia lui Aron Vodă, Ștefan Răzvan, cu sprijinul lui Sigismund Báthory și al soldaților, îl înlătură pe Aron Vodă, devenind, la 24 aprilie 1595, voievod al Moldovei. Ștefan Răzvan sprijină alianța creștină a lui Mihai Viteazul.

La 20 octombrie 1595, Ștefan Răzvan se alătură cu oastea sa armatelor lui Mihai Viteazul și ale lui Sigismund Batory, învingând oastea otomană la Giurgiu. Profitând de absența lui de la Suceava, polonezii invadează Moldova și îl instalează domn pe Ieremia Movilă, un cunoscut dușman al lui Mihai Viteazul. Întors de pe câmpul de luptă, Ștefan Răzvan se îndreaptă către Moldova, încercând să recupereze Cetatea de Scaun. Are loc bătalia de la Areni, de lângă Suceava, la 3 decembrie 1595. Ştefan Răzvan este omorât prin decapitare la ordinul lui Ieremia Movilă.

Personalitatea lui Ștefan Răzvan Voievod avea să fie reinterpretată în opera dramatică „Răzvan şi Vidra”, scrisă de Bogdan Petriceicu Haşdeu, publicată în anul 1867. Opera, de inspirație istorică, îl are ca personaj principal pe Ştefan Răzvan, alături de care se află Vidra, soția acestuia, pe numele ei Maria, nepoata lui Moţoc.